Această ilustrare este în concordanță cu conceptele din broșura „Câteva cuvinte dinspre interior, pentru cei care încă se află în templu și antecamerele sale ” de Karl von Eckartshausen.
Să acordăm puțină atenție indicațiilor referitoare la poziție: „din interior” și: „pentru cei care sunt încă în templu și în antecamere”. Adică: nu chiar în interior, ci, cumva, mai mult spre exterior. Mai mult, rețineți că este menționat: „cine se află încă în templu și în antecamere”. Aparent, această poziție mai exterioară este menită să fie temporară! Externul, internul și interiorul există ca trei cercuri în jurul aceluiași centru.
Să desenăm pe o foaie o linie curbă, închisă… un cerc. Cercul împarte foaia, anterior nedivizată, în două părți. Pentru conștiința noastră, în mod firesc, poate exista – și va exista – o alegere între a fi în interiorul sau în afara cercului. Cine vrea să rămână afară? Probabil că toți vrem să intrăm. De ce am vrea să intrăm cu toții? Această diagramă reflectă o serie de mecanisme sociale și psihologice: ne place să ne alăturăm unui grup, ne place să aparținem unui grup. Dacă suntem ambițioși, preferăm chiar să aparținem cercului interior, celui mai interior cerc. Cercul interior în jurul cui sau a ce? Schematic, există un centru în cerc – cel mai interior punct dintre puncte. Dar, un punct este lipsit de dimensiune, este de fapt imaterial.
Trăim, suntem conștienți în trei dimensiuni. Pe orizontalul plan al hârtiei, două dimensiuni se încrucișează în acel punct central. Și acel punct evocă axa verticală care este perpendiculară pe hârtie. Aceste trei linii, cele trei linii reciproc perpendiculare, au acest punct în comun. Acest punct comun este punctul de trecere, trecerea dintre dimensiuni. Ca atare, este ca o axă tridimensională, ca un punct sursă, ori, ca o origine. Iar acel punct este trecerea, sau poarta, către dimensiunile superioare.
Energetic, orice persoană trăiește prin respirația chakrelor sale. În rezumat și schematic, ne putem imagina pe noi înșine – un sistem de chakre – ca o roată pe o axă. Suntem material. Dar, osia nu este materială. Ne aflăm într-o mișcare de rotație, într-un vortex. Axa este repaus, privind din unghiul de vedere al rotației.
O chakră are formă de cupă. Dacă te uiți de sus la o ceașcă, vei vedea un cerc în jurul centrului său.
Să recurgem acum, la o altă abstractizare. Există, evident, o analogie a formei între un copac, cu coroana, trunchiul și rădăcina sa, pe de o parte, și o cupă, un potir, cu tulpină și picior, pe de altă parte. Forma cupei indică, de asemenea, tempo-ul prezent în imaginea copacului: o formă receptivă orientată în sus spre lumină; îngustarea spre axa centrală a figurii și concentrarea luminii în acel loc; iar mai apoi transformarea și răspândirea ei de-alungul piciorului, adâncindu-se în întunericul de dedesubt de picior. Aceasta este mișcarea de inhalare/inspirație.
Exhalarea/expirația poate fi văzută astfel: intrarea prin piciorul cupei înseamnă ascensiune și, simultan, un proces de transformare – lumina coboară, ființa în transformare se ridică. Acest proces se desfășoară într-un copac, într-o cană, într-o chakră. Transformarea bazată pe proces este menționată și prin termenul: transfigurare.
Karl von Eckartshausen descrie școala umanității ca fiind o mișcare circulară a oamenilor prin cercurile exterioare, interne și interioare. În schimb, lumina curge dinspre centru prin cercuri către exterior. Dacă transformați această imagine plană în tridimensional, o veți vedea de asemenea ridicându-se prin cupă. Eckartshausen ne oferă o serie de reguli pentru descifrarea acestei mișcări; ele pot fi citite ca indicii pentru a face parte dintr-un grup foarte special.
Extern: întâi îl găsești pe Cel din tine, apoi cel din afara ta, în natură. În cele din urmă, încercați să deveniți una cu oamenii și creaturile care sunt în jurul vostru, astfel încât să deveniți un tot cu El, cel care este sursa tuturor lucrurilor.
Intern: Fii la fel de simplu asemenea unui copil care nu cunoaște răul. Ferește-te de orice dualitate, inclusiv de separarea în tine însuți. Distanțează-te de încăpățânare, voință și iubire de sine. Lasă-ți inima și mintea să fie mereu concentrate pe unitate.
Cel mai interior: inima noastră, sau voința noastră, vor căuta sursa directă a luminii. Această sursă este Iisus Christos. Această sursă de lumină este cea mai puternică putere atractivă care ne atrage imediat ce ne permitem să fim atrași.
