electricity

Cartofii vechi afară

back to home pdf share

Nu îi pot vedea cu ochiul liber, dar încă din frageda copilărie, am știut că sunt acolo. Ei trag prin mine și prin mine, se strecoară sau se ascund. Formele lor ciudate îmi umplu întreaga cameră. Sunt în viață, sunt sigur. Sunt entități-gând și prezența lor mă umple de îngrijorare. Ce sunt ele? De unde provin și cine le controlează?

Unele sunt ca un sac de cartofi, cu fabricațiile lor grase și sunt de asemenea înalte, palide, prin natura lor dominatoare. Iată câteva care, deși rămân mereu chiar la marginea conștiinței mele, totuși mă fac conștient de prezența lor. Sunt esențe vagi, frumos colorate, care îmi fac bine, dar uneori altele sar deasupra lor și încearcă să mă facă mândru. Unele au trecut fulger pe lângă mine, ca să nu pot sări în spatele lor, în timp ce altele sunt ticăloase și continuă să se târască, ca să alerg, dar nu pot. Șoptesc sau țipă, îmi trag brațele sau mă împing, mă fac prea mare sau prea mică.

Ce fac toate aceste gânduri în camera mea? Unii oameni spun: trebuie doar să le urmărești și ‘să nu te atașezi de ele’. Aceasta sună foarte bine și uneori reușesc, dar cât poate o persoană să o țină tot așa? Câteva momente mai târziu ele își continuă jocurile ca înainte. Unii oameni spun: trebuie să gândești doar gânduri pozitive. Fac aceasta de asemenea, câteodată, dar cât timp o persoană poate continua să facă asta? După aceea, totul ia din nou cursul obișnuit. Pot încerca să le prind, să le alung sau să le neglijez și uneori pare eficient, pentru un moment, dar până la urmă constat că lucrurile nu s-au schimbat câtuși de puțin.

De curând aproape că am prins unul și apoi am petrecut atât de mult timp aflând ce fel de gând ar fi, încât m-am epuizat. Și aceasta este ideea, cred, toate costă energie și nu-mi pot imagina că este menit să fie așa. Cu siguranță nu vei obține energia pentru a o risipi în orice fel de chestiuni inutile. Desigur, sunt lucruri utile la care să te gândești, cum ar fi cea mai bună rută până la locul de muncă sau o listă de cumpărături, dar aceasta este doar o mică parte din ele. Aceste gânduri nu mă deranjează: ele sunt acolo pentru o clipă și apoi ele sunt împlinite. Restul pare gunoi și s-ar putea să vorbim despre 99%.

În interiorul meu există o dorință de o viață de gândire curată. Ar fi atât de bine să prețuim mereu gânduri pașnice, pure, pline de înțelegere și bunătate, ca să lăsăm o urmă de aur oriunde am merge. Oamenii s-ar puteau hrăni cu aceasta. Ei ar fi fericiți fără să știe de ce, doar pentru că am trecut pe acolo. Și cel mai bine ar fi dacă nu aș fi conștient de aceasta. Mă întreb dacă este oare acesta un ideal ce nu poate fi realizat, sau pot să mă îndrept către el. Și între timp, ce fac cu camera aceea aglomerată … .

Gândindu-mă la această aglomerație nu m-a făcut să merg mai departe. Și poate vreau să sar prea sus, cum îmi este uneori sugerat. Totuși, dacă binele rămâne jos, îl poți obține cu ușurință, dar trebuie să existe un bine mai înalt, care să te facă să sări, să faci un efort. Și deodată, ca și cum un măr auriu îmi cade în poală, sfaturi bune vin din interior. Acesta este de asemenea un gând, dar unul care nu mă face să mă întreb de unde vine. Pare că el trăiește acolo, că aparține acestui loc. Și îmi este foarte familiar, ca ceea ce îmi spuneam în trecut: ‘Te-ai uitat în acest fel la el?’ Da, așa a fost … deodată gânduri cu totul diferite, idei, idei și posibilități – și nu aveam habar! Imagini cristaline, văzute ca propoziții complete, neașteptate. Aceasta mă ajută cu adevărat. Văd brusc tot felul de lucruri, lucruri care mă privesc doar pe mine. Cum este posibil? Ce este această singularitate extraordinară, care este atât de aproape de mine că nici măcar nu o pot vedea?

Îndemnul de a căuta originea entităților-gând trece în fundal. Încă nu știu răspunsul, dar știu multe alte răspunsuri.

Și ce îmi doream să fac pentru alții, mi se face acum. Este ca și cum o urmă de aur ar fi fost așezată în mine, din care mă pot hrăni.

 

Referință: Acest articol a apărut în numărul 2/2019 al revistei Pentagrama.

back to home pdf share